Istoric, scriitor, jurnalist, coleg, prieten. Asta e Cristian Cealera pentru mulţi dintre cei care au fost prezenți la lansarea volumului 4 din Poveștile Mării Negre, dar mai ales este un povestaș, după cum l-a numit scriitorul Ovidiu Dunăreanu, probabil o trimitere culturală la autorul Mario Vargas Llosa. Povestașul din romanul omonim al scriitorului sud american este un personaj misterios, membru al unor comunități tradiționale din jungla amazoniană, care se mișcă, pendulează permanent între ele și le duce mai departe poveștile și miturile.
Asta face și Cristian Cealera, care adună povești, mituri și istorii dobrogene din surse primare istorice sau etnografice și apoi le repovestește pentru publicul contemporan, în cărțile lui.
A avut noroc și de un spațiu magic, mitic, misterios precum cel al Dobrogei, pe care însă îl redimensionează, îi redă dimensiunea supranaturală, aș spune că îl re-vrăjește.
„El este povestașul Muzeului (de Istorie din Constanța-n.red) și toate institutiile de cultură de această talie au nevoie de un astfel de om care să scoată la vedere, pentru publicul larg, lucruri care se află dincolo de cercetarea științifică. A venit să aducă în fața noastră poveștile acestea din spațiul magic, mitic, spatiul acesta misterios din zona de la Dunărea de Jos și de la Marea Neagră. Este Dobrogea, este un altfel de pământ decât ținuturile celelalte”, a spus Ovidiu Dunăreanu la lansare.
Volumul patru, lansat pe 28 iulie la Muzeul de Istorie din Constanța, „Poveștile Mării Negre – oamenii, eorii, zeii”, îl plimbă pe cititor prin lumea vechiului Tomis, cu eroi, personaje legendare și sfinți, prin religii de mistere și temple, demoni, spirite și ursitoare. Am putea spune că, în general, poveștile lui Cealera se mișcă necontenit între două mari teme care îl preocupă: istoria și miticul.
Povestea sa personală, pe care a relatat-o cu dezinvoltură la lansarea cărții, e parcă desprinsă din cărțile lui: a fost preocupat din copilărie de lucrările de istorie și mitologie și s-a închipuit mereu un călugăr din epoca medievală, preocupat de studierea textelor importante ale umanității.
Tot în copilărie, a vizitat împreună cu colegii de clasă Muzeul de Istorie din Constanța și și-a spus că atunci când va fi mare va ajunge să lucreze aici.
„Poate nu sunt cel mai mare scriitor, dar m-am imaginat de mic ca fiind un călugăr din Evul Mediu aflat într-un scriptorium, cu tot felul de manuscrise extraordinare, iar eu vreau să le citesc pe toate și să îmi scriu propria variantă.
Poveștile acestea nu sunt ale mele, eu doar le-am adunat din diverse surse. Uneori însă informațiile sunt prea tehnice. Dacă iei comoara de informație, o prelucrezi puțin și o oferi cititorului, publicului larg, atunci ea va fi percepută atlfel și va fi gustată de toată lumea, indiferent de vârstă”, a spus Cristian Cealera.
Cred că ar trebui adăugat că Cealera este al doilea cel mai bine vândut autor dobrogean, după un scriitor de texte pentru copii.
