Pe Ioan Casian l-am putea numi fără teama de a greşi Sfântul din Peștera Casian, călugărul necunoscut al Dobrogei. Și asta pentru că timp de 1700 de ani nu s-a știut că este dobrogean.
Vă voi spune mai jos povestea uimitoare a re-descoperirii unui călugăr dobrogean ajuns celebru în vestul Europei.
Povestea publică a lui Casian începe la Constantinopol și Roma și se sfârșește la Marsilia, pe la anul 430, odată cu moartea sa. La Marsilia, Casian a întemeiat două mănăstiri, una de călugări și alta de maici.
Înainte de a ajunge în marile centre urbane ale lumii din acea vreme, Ioan Casian vizitase Țara Sfântă. De asemenea, fusese în Pustiul Egiptului, unde exista o mare comunitate de călugări creștini care trăiau în peșteri.
Unul dintre marii Părinți ai Bisericii, cinstit mai mult în Vestul Europei
Ioan Casian este unul din sfinții importanți ai Bisericii Catolice. Este considerat întemeietor al vieții călugerești. Asta pentru că a fondat două mănăstiri la Marsilia dar și datorită unei cărți ce cuprinde sfaturi pentru viața călugărilor.
Despre Sfântul Ioan Casian nu s-a știut multă vreme de unde provine.
Totuși, preotul Ghenadie al Marsiliei a spus despre Ioan că era „de neam scit”.
Această sintagmă este una destul de generică, pentru că ar fi putut să desemneze un larg areal geografic.
În orice caz, pentru francezii care l-au adoptat, originea lui Ioan Casian probabil că nu avea o importanță prea mare. Pentru noi însă, da.
Un istoric francez ne ajută
Primul care a afirmat că Ioan Casian ar putea fi dobrogean a fost un istoric francez, pe nume Henri-Irénée Marrou. Acesta spune despre Casian:
„Totul se lămurește când Casian e înțeles nu ca un nume de familie, ci oarecum ca unul etnic, însemnând acea origine a călugărului scit. Johannes Cassianus ar trebui să se traducă, în franțuzește, cam așa: Ioan cel (de la) Casian”.
Istoricul francez merge mai departe și localizează în Dobrogea satul în care s-ar fi născut sfântul. E vorba de satul Casian din actualul județ Constanța, situat aproape de valea râului Casimcea, nu departe de Cheile Dobrogei.
Casienii au plecat din cetatea Histria pentru a întemeia satul ce le poartă numele și azi
Marrou spune că satul poartă numele de familie al Casienilor, întemeietorii localității. Cel mai probabil, crede istoricul francez, Casienii erau o familie care a plecat din cetatea Histria pentru a întemeia această așezare, probabil în secolul I. d.Hr.
Cetățile grecești aveau în jurul lor un teritoriu administrativ numit chora, un fel de zonă agricolă de unde se aprovizionau. Am putea deci să îi vedem pe Casieni ca pe un fel de întreprinzători în domeniul agriculturii care înființează un sat, fac agricultură și își vând produsele la Histria.
Amfiteatrul de la Pietrele Scrise și Teritoriul Casienilor
Vechimea satului este confirmată de o descoperire extraordinară făcută de părintele arheologiei românești, Vasile Pârvan. Acesta a găsit în zonă o inscripție veche de 1700 de ani, care vorbește despre Teritoriul Casienilor.
Inscripția în limba greacă se află la baza Amfiteatrului de la Pietrele Scrise, un semicerc uriaș de piatră. Locul a fost folosit de daci pentru diferite ritualuri religioase, după cum spun arheologii.
Inscripția pare a fi o piatră de hotar între „Teritoriul Casienilor și Locuitorii Peșterilor”. Enigmatica piatră i-a împărțit în două tabere pe istorici.
Unii au spus că locuitorii peșterilor sunt adoratorii zeului Mithras, un cult oriental inițiatic, adus în Dobrogea de coloniștii romani.
În susținerea acestei teorii, pare să vină descoperirile din peștera La Adam de la Gura Dobrogei. În această peșteră a fost descoperit un sanctuar antic al zeului Mithras. Acesta atestă că în peșterile din zonă aveau loc ritualuri ale zeității orientale.
O altă teorie spune că „locuitorii peșterilor” menționați în inscripție sunt de fapt călugări creștini, care trăiau în grotele din zonă. Ioan Casian a avut într-adevăr contact cu acești călugări încă din copilărie, ba chiar spune s-a aflat printre ei:
„Din copilărie m-am aflat printre călugări, și, după ce m-am rupt de atâția ani de obștea și pilda vieții lor, cu greu aș putea să-mi amintesc acum în întregime câte am încercat să săvârșesc sub imboldul îndemnurilor lor zilnice, sau al pildelor lor, câte am învățat sau am văzut cu ochii mei” (Introducerea la Așezămintele mănăstirești).
Sfântul din Peștera Casian, călugărul necunoscut al Dobrogei
Nu departe de inscripția de la Pietrele Scrise se află o mică peșteră. Intrarea ei este la vreo 30 de metri de firul văii, cocoțată între două stânci uriașe. În antichitate, accesul era destul de dificil și necesita escaladarea unor stânci.
Cercetările arheologice din peșteră au scos la lumină fragmente de vase din ceramică (multă din secolul IV, contemporană cu Ioan Casian), o inscripție creștină mai târzie (secolele X-XI) și o nișă pentru opaiț. Toate aceste indicii sugerează că peștera a fost folosită ca adăpost sau chilie pentru călugări.
A urmat popularizarea acestei teorii, la care am participat și eu.
În 1996 am scris primul articol de presă despre originea dobrogeană a Sfântului Ioan Casian și descoperirile din peșteră și am realizat primul reportaj de televiziune pe aceeași temă.
Apoi Biserica a început să facă primii pași pentru a dezvolta un cult al sfântului. Mai întâi, fostul episcop al Tomisului, ÎPS Lucian, a sfințit o cruce în memoria Sfântul Ioan Casian și a părintelui său spiritual, Gherman Dobrogeanul.
Apoi a început înființarea Mănăstirii Sfântului Ioan Casian, pe culmea unui deal. La început au fost aduse containere în care au locuit călugări, apoi s-au construit o biserică și corpuri de chilii. Ulterior a fost ridicată o catedrală.
Călugării au amenajat un traseu de la mănăstire până la peșteră, ce poate fi parcurs cam în 15 minute. Apoi au amenajat peștera pentru vizitare, au montat o scară de metal pentru acces și au dus icoane.
Sfântul Ioan Casian este serbat împreună cu maestrul său, Gherman Dobrogeanul, o dată la patru ani, pe 29 februarie. Când nu este an bisect, ziua lor se mută pe 28. Aceasta este povestea lui Ioan, Sfântul din Peștera Casian, călugărul necunoscut al Dobrogei.
Mihai Răzvan ROTARU