Balaurul Dobrogean, 10 adevăruri neștiute despre cel mai impozant șarpe din România, este propunerea noastră de a vă prezenta acest animal aşa cum e el, dezbrăcat de mituri și de senzaționalisme ieftine.
Balaurul Dobrogean este un șarpe uriaș, dar inofensiv (nu este veninos) și foarte discret. Este fascinant datorită dimensiunii, dar mai ales ca urmare a legendelor create despre el.
În ciuda fascinației pe care a exercitat-o asupra oamenilor, acest șarpe este foarte puțin cunoscut și cercetat.
Pentru a afla cât mai multe lucruri despre acest animal special, am stat de vorbă cu biologul Marian Tudor, de la Universitatea Ovidius Constanța. Cercetătorul studiază balaurul dobrogean de 15 ani.
1. Cât de mare este Balaurul Dobrogean
Elaphe sauromates este cel mai impozant șarpe din fauna României. Nu cel mai mare, ci cel mai impozant. Este masiv, robust. Nu este un șarpe veninos. Lungimea maximă poate să ajungă și chiar să depășească 2 metri (la fel ca și în cazul șarpelui lui Esculap – Zamenis longissimus sau a șarpelui rău – Dolichophis caspius). În literatura de specialitate se menționează un exemplar de 2,6 metri, capturat la Cernavodă de Robert von Dombrowski, în 1901. Însă aceasta este o excepție și nu regula. Iată cum descrie Marian Tudor acest șarpe:
„Este foarte ușor de identificat. Nu se poate confunda cu nicio altă specie de șarpe din fauna României. Culoarea de fond poate să varieze de la galben pal la galben intens cu tente de oranj, atât dorsal cât și ventral.
Dorsal, peste culoarea de fond se suprapune un desen format din pete de culoare gri închis, brun, negricios sau negricios-albăstrui. Abdomenul poate, de asemenea, să fie pătat sau nu. De la colțul ochiului la colțul gurii se întinde o dungă întunecată”.
2. Cât de mulți sunt în Dobrogea
Balaurul Dobrogean nu este o specie legată strict de un anumit tip de habitat. Poate fi găsit într-o gamă largă de habitate, atât naturale cât și parțial antropizate sau chiar total antropizate.
Este chiar o specie antropofilă, deci poate fi găsit și în preajma gospodăriilor, unde vânează rozătoare și, uneori, ouă și pui de păsări de curte. În Dobrogea, poate fi găsit efectiv pretutindeni, însă asta nu îl face o specie abundentă.
L-am întrebat pe biologul Marian Tudor cât de multe exemplare trăiesc în Dobrogea. Iată ce ne-a răspuns:
„Greu de zis. Pot să spun doar că specia este mai abundentă decât se credea în trecut. Pentru evaluarea efectivelor unei specii, sunt necesare programe care să includă marcarea și recapturarea indivizilor în toate populațiile acesteia sau în majoritatea”.
3. Lucrul ciudat pe care îl face atunci când se simte amenințat
„Este o specie eluzivă, cu un comportament discret. Nu se expune prea des și de aici raritatea rapoartelor privind specia.
Atunci când este încolțit, Balaurul Dobrogean se apără emițând sunete șuierate pe frecvențe foarte joase. Sunetele în cauză pot genera stări vecine cu panica”, ne-a povestit biologul Tudor.
4. Ce trebuie să faci dacă te întâlnești cu el
Marian Tudor îi sfătuiește pe cei care se întâlnesc cu acest șarpe, să nu îi deranjeze și să nu se apropie prea mult de el.
„Asta pentru binele animalului, nu al omului (după cum spuneam este o specie neveninoasă). Fotografierea este permisă doar de la distanță și doar in situ. Persoana care a realizat fotografia ar face bine să fie discretă și să nu o posteze pe tot soiul de pagini de socializare și să nu dea detalii privind locația. Asta tot pentru protecția animalului”.
5. Este atât de mare pe cât se povestește?
„Miturile nu se referă neapărat la acestă specie, ci în general, la toți șerpii. Și aici poți include orice (de la superstițiile păgâne și până la poveștile cu iz biblic). Evident, denumirea de „balaur” vine de la tot soiul de povești cu indivizi de dimensiuni uriașe.
Opinia mea este că exagerările privind dimensiunea exemplarelor vine din impresionabilitatea celor care au întâlnit șarpele. După cum spuneam, sunetele emise de acest șarpe pot crea stări asemănătoare panicii. Ulterior e povestea telefonului fără fir. Șarpele capătă proporții din ce în ce mai mari, pe măsură ce lanțul celor care difuzează informația se lungește”, spune sursa citată.
6. Nu se găsește doar în Dobrogea. Câte exemplare există
„Nu s-a făcut până în prezent așa ceva (o estimare a numărului de indivizi – n.red.) decât la nivelul uneia dintre populațiile mai bine studiate (nu îmi cereți date de locație, pentru că nu le voi divulga). Evident, există softuri care pot rula modele care să permită estimări populaționale mai exacte, însă pentru asta este nevoie de date foarte multe. Aceste date încă le adunăm.
Specia este prezentă și în afara Dobrogei: în Galați, Buzău, Vaslui și probabil și în Iași. Nu exclud probabilitatea prezenței speciei în Călărași și Ialomița”.
7. Nu se cunosc prea multe lucruri despre el
Există extrem de puține studii publicate. Nu se cunosc multe aspecte legate de biologia și ecologia speciei. A fost privită întotdeauna ca o specie rară, periclitată.
Majoritatea informațiilor legate de ecologie, comportament etc, provin de la specia soră, Elaphe quatuorlineata (distribuție sud balcanică și peninsula italică).
„La Universitatea Ovidius, Constanța, Facultatea de Științele Naturii și Științe Agricole, Laboratorul de Inventariere a Biodiversității Specifice, eu studiez specia cam de 15 ani. Avem și colaboratori mai tineri care se ocupă de monitorizarea indivizilor din anumite populații ale speciei. Deocamdată adunăm date.
Ce putem spune cu certitudine este că specia este mult mai abundentă decât se credea, însă comportamentul criptic și eluziv o fac greu de observat și studiat în teren”, a relatat biologul Tudor.
8. Balaurul Dobrogean este același cu Șarpele Rău?
Balaurul Dobrogean este adesea confundat cu Șarpele Rău, în primul rând din cauza dimensiunii lor. Totuși, între cei doi șerpi sunt multe deosebiri:
„În primul rând, modul de deplasare. Șarpele rău se mișcă cu o viteză foarte mare. Pare că biciuiește atunci când se deplaseaza. În contrast, balaurul este un șarpe lent. Pentru un necunoscător, diferențele se opresc aici.
Ambii sunt șerpi de dimensiuni mari și, în cazul ambilor, culoarea de fond este galben. Șarpele rău este însă mult mai zvelt în comparație cu balaurul care este gros, masiv”.
9. Cu ce se hrănește și de cine este amenințat
Balaurul Dobrogean se hrănește cu rozătoare, păsări, ouăle acestora, reptile și amfibieni. Juvenilii, în special, se hrănesc mai mult cu șopârle. Este un prădător de top. Contribuie la controlul populațiilor de rozătoare.
Poate fi atacat de păsări de pradă (mai ales Circaetus gallicus), mustelide (dihor, nevăstuică, jderi), berze si, evident, Homo sapiens.
Omul îl omoară din superstiție sau pentru colectarea ilegală pentru piața neagră a terraristicii.
10. Regimul de protecție
Din punct de vedere legal, specia este strict protejata (anexele 3 și 4A ale Directivei Europene Habitate și OUG 57/2007, cu completările ulterioare).
Capturarea, uciderea, comercializarea și deținerea fără drept se pedepsesc (inclusiv cu închisoarea), iar prezența speciei într-un habitat creează premizele constituirii zonei respective în arie protejată în rețeaua europeană Natura 2000 (conform OUG 57/2007 cu completările ulterioare).
(Foto deschidere serpedia.ro)
Mihai Răzvan ROTARU
Citește și: Munții Măcin, între lupi și șacali