Dacă te întrebi ce să faci în Cheile Dobrogei, ai ajuns unde trebuie. Am întocmit pentru tine o hartă cu obiectivele ce pot fi vizitate în Cheile Dobrogei și le-am și prezentat detaliat, cu informații exclusive.
Cheile sunt un obiectiv unic, ce poate fi vizitat în orice anotimp, fără echipament special.
De câte ori ajung în Cheile Dobrogei, mă întâmpină o atmosferă de Geneză, de început de Lume. Probabil că senzația e transmisă de stâncile străvechi, cu o vârstă de două miliarde de ani. Peste acestea, s-au așezat structuri de corali mai „tinere”, acum 200 milioane ani. Da, de corali, căci aici a fost fundul Mării Thetys!
Suntem în cele mai vechi chei din România și singurele unde putem vedea urmele unor atoli de corali. Aceștia au luat formă de turnuri înalte, cu partea superioară circulară sau cu aspect de pâlnii, potcoave ori piramide.
Canionul străvechi Cheile Dobrogei se întinde pe 10.929 de hectare. Din punct de vedere geologic, el este constituit mai ales din calcare recifale din perioada Jurasicului și șisturi verzi precambriene. Cheile Dobrogei dețin cele mai vechi roci din România.
Calcarele de aici au luat forme surprinzătoare și diverse. Poți admira faleze calcaroase, polii, doline, mici văi, lapiezuri, grote și peșteri, rezultate din procesele de carstificare.
În această rezervație se poate ajunge cu mașina pornind din Constanța, pe DN2A, pe ruta auto: Mihail Kogălniceanu – Târgușor. La jumătatea comunei, urmați un indicator dreapta spre Pantelimon.
În aproximativ 8 km, intrați în defileu, drumul DJ222 traversează chiar prin mijlocul Cheilor Dobrogei.
Ce să faci în CHEILE DOBROGEI, în orice anotimp
Cheile Dobrogei sunt alese de turiști pentru plimbări în aer liber pe la baza pereților de piatră sau pe partea superioară a falezelor și admirarea peisajului unic. Dacă ajungi aici, poți vizita câteva obiective specifice.
Atolii de corali
În urmă cu 200 milioane de ani, pe aceste locuri se intindea Marea Thetys, o mare caldă. În Cheile Dobrogei, noi călcăm practic pe fundul fostei mări. Iar o parte din turnurile de piatră sunt de fapt foste colonii de corali, astăzi pietrificați.
Atolii de corali pot fi găsiți mai ales pe peretele drept al Cheilor, pe sensul de mers de la sud la nord, cam pe la jumătatea defileului.
În centrul atolilor se află o scobitură care uneori poate avea zeci de metri în diametru. Bijuteriile naturale rămase în urma retragerii mării pot fi găsite și la Gura Dobrogei și Comuna Crucea.
Unii atoli pot fi accesați prin spatele lor și fără echipamente de cățărare, oferind frumoase puncte de belvedere.
Peștera Craniilor – ritualuri religioase și sacrificii umane ale dacilor
Peștera Craniilor sau Peștera X este un loc fabulos, încărcat de istorie, mister și tenebre. E foarte puţin cunoscută de turiştii care trec prin zonă.
Arheologii spun că în urmă cu aproximativ 2500 de ani aici aveau loc ritualuri religioase și chiar sacrificii umane. O dată la cinci ani, geto-dacii sacrificau un om, crezând că astfel îl trimit cu mesaje la zeul Zalmoxis.
Istoricii consideră aceasta o practică larg răspândită la strămoșii noștri, dar insuficient documentată arheologic.
Peștera Craniilor se află la intrarea sudică în Chei, în locul în care apar primele formațiuni calcaroase, pe stânga șoselei.
Deschiderea e de formă dreptunghiulară, iar în fața ei se poate vedea o groapă de câțiva metri. Aceasta este o urmă a săpăturilor arheologice realizate în urmă cu 10 ani de către o echipă mixtă de arheologi din România și Polonia.
În pământul scos din această groapă, arheologii au găsit ocalotă craniană decupată ce fusese depusă în exteriorul peşterii. Materialele arheologice găsite în zonă i-au făcut pe arheologi să concluzioneze că spațiul din fața peșterii a fost „utilizat intens atât pentru locuiri sezoniere cât şi pentru practici rituale speciale”.
În anul următor, arheologii au descoperit și o groapă rituală cu oase umane ale unui defunct ce fusese decapitat.
După depunerea corpului, capul a fost aşezat în dreptul bazinului, iar individul a fost strâns legat în poziție chircită, înainte sau imediat după decapitare.
Pentru a ajunge la peșteră, e nevoie să traversați pârâul, printr-unul din vadurile din apropiere. Peștera Craniilor poate fi vizitată fără echipament special.
Peștera La Izvor
Peștera se află la extremitatea nordică a Cheilor, vis a vis de Izvor, chiar lângă șosea. Intrarea generoasă și accesul facil au făcut ca pe vremea comunismului să funcționeze aici un restaurant. Din păcate, în timpul acestei folosințe, o parte din straturile arheologice ale peșterii au fost afectate, căci pe podea s-a turnat o șapă de beton.
Din păcate, se prefigurează un nou asalt asupra peșterii, de data aceasta în scop religios. La jumătatea lunii februarie, am găsit în peșteră mai multe icoane, lumânări, ba chiar și un panou care confiscă simbolic peștera, dându-i un nume: „Peștera Pelerinului”.
Peștera și zona din fața intrării au fost locuite începând din Paleoliticul Mijlociu (cca. 100.000 î.Hr.) și până în Evul Mediu Timpuriu (sec. IX-X). Cele mai interesante descoperiri sunt: oase de urs de peșteră, panteră, ren, bizon, hienă de peșteră, capră alpină, rinocer siberian, unelte din piatră (silex), ceramică din diverse epoci, mai multe vetre de foc din Epoca Fierului şi din Neolotic, arme şi podoabe.
Peştera la Izvor poate fi vizitată fără echipament special.
Trasee de cățărare
În Cheile Dobrogei se află numeroase trasee de cățărare, marcate și asigurate. Acestea sunt căutate atât de sportivi amatori, cât și de profesioniști. Traseele se află preponderent pe versantul drept al cheilor.
Pentru accesarea lor, e nevoie de echipament de specialitate și de cunoștințe temeinice. Fotografiile cu traseele de cățărare au fost realizate de către alpinistul Ionuț Vodă, căruia îi mulțumim pe această cale.
Peștera Babei
Peștera Babei se află la intrarea dinspre Constanța în Cheile Dobrogei, pe partea dreaptă. Peștera se deschide într-o stâncă izolată, la câțiva metri de nivelul văii.
Și această peșteră a fost cercetată de arheologi, care au găsit mai multe nivele de locuire.
S-au descoperit fosile, vetre de foc din neolitic, ceramică şi oase de animale, o vatră cu ceramică romană. Din păcate, peștera a fost transformată în toaletă publică de către turiștii mai puțin educați.
Și această peșteră poate fi vizitată fără echipament special.
Izvorul din chei, apă rece de sub stânci
În extremitatea dinspre satul Cheia, în apropierea locului unde pârâul Cheia se varsă în râul Casimcea, se află Izvorul din Chei. Acesta a fost reabilitat de către Primăria Grădina și are apă rece, foarte apreciată atât de turiști, cât și de localnici.
Flora
Dacă ți-am răspuns la întrebarea ce să faci în CHEILE DOBROGEI, aș vrea să trecem în revistă și fauna de aici.
Din zona Cheilor Dobrogei se cunosc aproximativ 565 specii de plante, dintre care amintim și bleacurile (tufărișuri de tip submediteranean), silvostepe (cu păduri xerofile de tip mediteranean), iar stepele sunt prezente pe versanți însoriți și culmi de deal. Dintre plantele mai cunoscute amintim: colilie (Stipa capillata), peliniță (Artemisia austriaca), bujor (Paeonia tenuifolia, P. peregrina), vișin turcesc (Prunus mahaleb), porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna), cărpiniță (Carpinus orientalis), stejar pufos (Quercus pubescens), călin (Viburnum lantana), iasomie comună (Jasminum fruticans) și brândușe (Colchicum fominii, Colchicum triphyllum, Crocus chrysanthus, Crocus reticulatus).
În Formularul Standard al sitului Natura 2000 SCI Recifii Jurasici Cheia se menționează o serie de plante.
Între ele, Campanula romanica, Centaurea jankae, Moehringia jankae, acestea fiind de importanță mai mare, prezente pe Anexa 2 a Directivei Habitate; pe lângă acestea, mai sunt prezente aici alte specii de plante relativ rare, printre care se pot menționa Achillea clypeolata, Achillea coarctata, Achillea leptophylla, Adonis flammea, Allium flavum, Allium saxatile, Alyssum caliacrae, Alyssum minutum, Astragalus corniculatus, Astragalus cornutus, Celtis glabrata, Centaurea gracilenta, Centaurea napulifera, Convolvulus lineatus, Galanthus elwesii, Gagea bulbifera, Gagea granatelli, Gagea szovitzii, Minuartia viscosa, Moehringia grisebachii, Spiraea crenata șamd.
Fauna
Fauna este caracteristică zonei de stepă și silvostepă cu exemplare de rozătoare (șoarecele dungat de stepă – Sicista subtilis, hamster dobrogean – Mesocricetus newtoni, popândău – Spermophilus citellus), reptile (gușter dobrogean – Lacerta trilineata, șopârlă dobrogeană – Podarcis taurica, gușter comun – Lacerta viridis, balaur dobrogean – Elaphe sauromates) și amfibieni (izvorașul cu burtă roșie -Bombina bombina).
Mamifere ce pot fi întâlnite: Mistrețul, căprioara, șacalul, dihorul de stepă (Mustela eversmanni), dihorul pătat (Vormela peregusna), vidra (Lutra lutra), cârtița (Talpa europaea) etc.
Dintre speciile de insecte de interes comunitar pot fi menționate: fluturele de foc al măcrișului (Lycaena dispar), lăcusta calul-dracului (Paracaloptenus caloptenoides), croitorul cenușiu (Morimus funereus), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo) și cărăbușul cu corn (Bolbelasmus unicornis).
Peșterile din arealul protejat adăpostesc și numeroase specii de lilieci: liliacul cu potcoavă a lui Mehely (Rhinolophus mehelyi), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul comun mare (Myotis myotis), liliacul mustăcios (Myotis mystacinus), liliacul cărămiziu (Myotis emarginatus), liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersi), liliacul urecheat brun (Plecotus auritus), liliacul pitic al lui Nathusius (Pipistrellus nathusii).
Printre numeroasele specii de păsări protejate pot fi amintite speciile cuibăritoare de: pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), șerparul european (Circaetus gallicus), eretele sur (Circus pygargus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), ciocârlia de stepă (Melanocorypha calandra), ciocârlia de stol (Calandrella brachydactyla) și fâsa de câmp (Anthus campestris). Rezervația avifaunistică este importantă pentru perioada de iernat a gâștei cu gât roșu (Branta ruficollis).
Alte specii de păsări ce pot fi întâlnite sunt: pupăza (Upupa epops), prepelița (Coturnix coturnix), uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes), ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), pescărașul albastru (Alcedo atthis), acvila de câmp (Aquila heliaca), buha (Bubo bubo), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), șoimul de iarnă (Falco columbarius), șoimul călător (Falco peregrinus), pietrarul răsăritean (Oenanthe isabellina), pietrarul sur (Oenanthe oenanthe) etc.
Ce mai poți vizita în zonă
În împrejurimi mai pot fi vizitate:
La Casian: Peștera Casian, Mănăstirea Casian, Amfiteatrul de la Pietrele Scrise, Izvorul Sfântului Casian, Bănuții de la Casian (câțiva atoli cocoțați pe un vârf de deal).
La Gura Dobrogei: Peștera Lilicecilor de la Gura Dobrogei, Peștera La Adam, Peștera Adăpostul Rândunelelor, Mănăstirea Sfântul Dionisie cel Mic, ruinele orașului medieval Ester Abad.
Din păcate, în zonă NU există o infrastructură turistică, spații de cazare sau restaurante. Dacă am răspuns la întrebarea ce să faci în Cheile Dobrogei, ce îți rămâne de făcut este să vii să le vizitezi. Iar apoi să ne împărtășești experiența ta.
TEXT, FOTO, VIDEO: Mihai Răzvan ROTARU, Viviana ROTARU