Ce se ascunde în spatele monumentului de la Adamclisi – asta se întreabă vizitatorii care ajung la Adamclisi, asta s-au întrebat de-a lungul secolelor căutătorii de comori.
Această întrebare se referă uneori chiar la semnificația lui, de ce și de către cine a fost construit. Este acesta un simbol al victoriei romane sau un monument dac pierdut în negura timpului? A existat vreo comoară ascunsă sub cupola de piatră? Metopele de la Adamclisi sunt autentice ori sunt copii cu care au fost înlocuite originalele, pierdute în Dunăre, în perioada interbelică?
Toate acestea sunt întrebări care i-au preocupat pe oameni, odată cu poveștile și controversele create de-a lungul timpului în jurul acestui monument impresionant.
Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi stârnește, de secole, întrebări, controverse și curiozități. De la povești despre comori ascunse și salve de tun pentru străpungerea lui, la dispute moderne despre cine l-a construit cu adevărat, acest monument a provocat multă pasiune.
Amplasat pe un deal în sud-vestul Dobrogei, acest edificiu impresionant a fost martorul unor evenimente istorice semnificative și a inspirat de-a lungul secolelor numeroase povești, unele reale, altele mai degrabă rodul imaginației colective.
De la interpretări istorice contradictorii la legende medievale și teorii fanteziste, Tropaeum Traiani rămâne un subiect de fascinație, controversă și speculații.
Ce se ascunde în spatele monumentului de la Adamclisi
Originea numelui Adamclisi are legături cu trecutul otoman al Dobrogei. „Adam” și „kilise”, însemnând „biserica omului” în turcă, reflectă o interpretare greșită a monumentului. Se spune că otomanii, când au ajuns în zonă, în Evul Mediu, au confundat ruinele monumentului cu o veche biserică creștină. Această eroare de identificare a dat locului un nume care persistă și astăzi.
O altă poveste fascinantă implică un pașă turc care, convins că în interiorul monumentului s-ar ascunde o comoară, a ordonat să se tragă cu tunul în baza construcției. Când nici tunurile nu au putut străpunge nucleul masiv de piatră, de ciudă, a luat o metopă ca „suvenir” și a trimis-o sultanului de la Constantinopol. Această metopă, care înfățișează scene de luptă dintre daci și romani, este expusă astăzi la Muzeul de Arheologie din Istanbul.
Teorii alternative: dacii, romanii și o reinterpretare fantezistă
Monumentul Tropaeum Traiani a fost, în ultimele decenii, subiectul unor teorii alternative care contestă originea sa romană. Unii autori susțin că monumentul nu a fost ridicat de împăratul Traian, ci de daci, ca simbol al unei victorii împotriva invadatorilor orientali. Aceste teorii fanteziste sunt alimentate de publicații obscure și diverse bloguri, dar sunt contrazise de dovezile arheologice și inscripțiile descoperite pe monument, care îl menționează clar pe Traian și zeul Marte.
Diferențele stilistice dintre Tropaeum Traiani și Columna lui Traian de la Roma sunt adesea folosite ca argumente de către susținătorii acestor teorii. Totuși, specialiștii explică diferențele prin faptul că Tropaeum Traiani a fost realizat de meșteri locali, în stil provincial, spre deosebire de Columna, o operă de artă creată la Roma, de sculptori de elită.
Restaurarea din 1977 și pierderea identității?
Un alt subiect de controversă este legat de restaurarea monumentului din 1977. În acel an, pentru a celebra centenarul independenței României, Tropaeum Traiani a fost reconstruit folosind replici ale metopelor originale. Elementele autentice au fost mutate în muzeul din Adamclisi pentru a fi protejate, dar decizia a stârnit critici. Unii istorici au considerat că monumentul și-a pierdut autenticitatea, transformându-se într-o copie modernă.
Dictatorul Nicolae Ceaușescu a fost prezent la inaugurare, prilej cu care la Adamclisi a fost organizată o ceremonie fastuoasă.
Tot în această perioadă au apărut povești despre metope pierdute în Dunăre, în timpul încercării de a transporta la București piesele, la sfârșitul secolului XIX. Se spunea că acestea nu au fost niciodată recuperate, alimentând mitul unui „mister al pieselor dispărute”. De fapt, cercetările ulterioare au demonstrat că toate metopele au fost găsite și recuperate.
Monumentul la un pas de a fi reconstruit la București
La sfârșitul secolului XIX, istoricul Grigore Tocilescu a propus mutarea monumentului la București. Ideea era ca Tropaeum Traiani să fie reconstruit în capitală pentru a deveni un simbol național accesibil tuturor românilor. Piesele monumentului au fost transportate cu barje pe Dunăre și apoi cu trenul până în București. Din cauza instabilității politice și a lipsei de fonduri, proiectul a fost abandonat, iar piesele au rămas uitate în curtea Universității din București timp de decenii.
Abia în anii 1960, acestea au fost returnate la Adamclisi, iar monumentul a fost restaurat în locul său original.
Legătura cu Columna lui Traian: mituri și adevăruri
Unii susținători ai teoriilor alternative afirmă că metopele de la Adamclisi nu au nicio legătură cu Columna lui Traian. Diferențele de stil, mai ales în reprezentarea femeilor dace, sunt folosite pentru a argumenta că monumentul ar aparține unei alte epoci sau unei alte culturi.
Totuși, istorici precum Radu Vulpe au arătat că Tropaeum Traiani și Columna sunt complementare, oferind o imagine de ansamblu asupra războaielor dacice. Scenele de pe metopele de la Adamclisi reflectă mai ales luptele din Dobrogea, în timp ce Columna se concentrează pe campaniile din Dacia.
Un simbol între istorie și mit
Monumentul Tropaeum Traiani rămâne un simbol al forței romane, dar și al complexității istoriei din această regiune. Învăluit în legende otomane, teorii fanteziste și controverse legate de restaurare, monumentul continuă să fie un subiect fascinant pentru istorici, arheologi și pasionați ai trecutului. Fiecare poveste, fie ea adevărată sau mit, contribuie la farmecul și misterul acestui edificiu unic.
Tropaeum Traiani nu este doar o mărturie a trecutului, ci și o provocare pentru generațiile viitoare, care trebuie să descopere și să protejeze adevărul istoric din spatele legendelor.
Mihai Răzvan ROTARU