Cândva un loc de legendă, unde grecii credeau că se odihnesc sufletele eroilor, Insula Șerpilor a devenit un simbol al disputelor teritoriale și al strategiilor geopolitice. Această bucățică de stâncă din Marea Neagră, aflată la aproximativ 45 de kilometri de țărm, a fost martora istoriei de mii de ani: de la miturile antice despre Ahile până la conflictele moderne dintre națiuni.
Deși pare mică și lipsită de vegetație, insula a fost un loc încărcat de semnificații religioase, economice și strategice. Astăzi, povestea sa continuă să fascineze, dezvăluind legătura dintre mituri, istorie și contemporaneitate.
Locul eroilor și al zeilor
În Antichitate, Insula Șerpilor era cunoscută sub numele de Leuke (în greacă, „Albă”) sau Insula Fericiților. Potrivit legendelor grecești, zeița Thetis, mama eroului Ahile, i-a cerut lui Poseidon să ridice insula din adâncurile mării pentru a deveni un sanctuar dedicat fiului său. Aici, sufletul lui Ahile ar fi găsit liniștea, iar un templu impunător închinat eroului a fost construit pe insulă.
Scriitori și istorici antici, precum Strabon și Ptolemeu, descriau această insulă ca pe un loc sacru. Acolo ar fi fost aduse rămășițele lui Ahile și Patrocle, păstrate într-un mausoleu. Templul a fost pomenit și de Publius Ovidius Naso, exilat la Tomis, care a scris despre sfințenia locului. Deși săpăturile arheologice moderne nu au reușit să confirme pe deplin aceste relatări, câteva vestigii din secolele IV-V î.Hr. au fost descoperite pe insulă, alimentând misterul.
Evul Mediu și primele dispute pentru insulă
După prăbușirea lumii antice, Insula Șerpilor a intrat în circuitul geopolitic al marilor puteri regionale. Numele său s-a schimbat de mai multe ori: Selina (probabil de unde derivă numele orașului Sulina), Cacearia (sub stăpânirea chazarilor) și Fidonisi (în timpul dominației otomane). Pe hărțile venețienilor și genovezilor din Evul Mediu, insula apărea sub numele Isle de la Foy.
În această perioadă, insula a devenit un punct de reper important pentru navigație, dar și un teritoriu disputat între diverse puteri. În 1484, odată cu căderea Chiliei și Cetății Albe, Insula Șerpilor a intrat sub control otoman, marcând începutul unei noi ere.
România și Insula Șerpilor: perioada modernă
În 1878, Dobrogea a fost alipită României, iar Insula Șerpilor a devenit parte a teritoriului național. Un far modern, construit de britanici în 1847, a fost refăcut de autoritățile române, transformând insula într-un reper pentru navigația în Marea Neagră.
În perioada interbelică, insula a fost și o destinație de excursie. Reclamele vremii promiteau călătorii plăcute la bordul vasului „Principesa Maria”, cu „menu-uri copioase, divertisment și dans”. Deși excursiile erau riscante din cauza stâncilor subacvatice care înconjurau insula, turiștii erau atrași de peisajul sălbatic și poveștile fascinante.
Însă insula nu era doar un loc idilic. Condițiile de trai erau dure, iar locuitorii permanenți – doar câțiva marinari și paznici ai farului – trăiau izolați, depinzând de provizii aduse de pe continent. În 1925, ziarul Adevărul relata că insula găzduia opt locuitori, inclusiv un „primar” neoficial, Ștefan Petrov. Farul era crucial pentru siguranța navigației, iar paznicii trebuiau să întrețină semnalele luminoase și acustice, în special în nopțile cu ceață.
Disputele teritoriale și anexarea sovietică
După Al Doilea Război Mondial, insula a devenit un subiect al tensiunilor politice. Deși Tratatul de la Paris (1947) recunoștea Insula Șerpilor ca parte a României, în 1948 guvernul comunist al lui Petru Groza a semnat un protocol secret la Moscova, prin care insula era cedată Uniunii Sovietice.
Sovieticii au transformat insula într-o bază militară strategică, dotând-o cu radare și echipamente pentru supravegherea zonei. Această militarizare a redus accesul civililor, iar istoria insulei a intrat într-un con de umbră.
După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, Insula Șerpilor a devenit parte a Ucrainei, moștenitoare a fostelor teritorii sovietice. Disputa dintre România și Ucraina privind delimitarea platoului continental din jurul insulei a dus la un proces la Curtea Internațională de Justiție de la Haga.
În 2009, instanța a decis că România are drepturi asupra a 79,34% din zona maritimă în dispută, dar insula în sine rămâne în posesia Ucrainei.
Insula Șerpilor în războiul din Ucraina
În 2022, insula a revenit în atenția globală în timpul războiului dintre Rusia și Ucraina. La începutul conflictului, insula a fost ocupată de forțele ruse, care au folosit-o ca bază strategică pentru controlul asupra Mării Negre.
După lupte intense, Ucraina a recâștigat controlul asupra insulei, dar distrugerile suferite au fost semnificative. Insula Șerpilor a devenit un simbol al sacrificiului și al curajului în fața agresiunii, dar și al importanței sale strategice în regiune.
Un viitor încărcat de semnificații
Insula Șerpilor este mai mult decât o stâncă izolată în mijlocul mării. Este un loc încărcat de mituri, o sursă de inspirație pentru generații de navigatori, dar și un teritoriu disputat de-a lungul istoriei. De la legendele lui Ahile la conflictele geopolitice moderne, insula continuă să fie un simbol al conexiunii dintre trecut și prezent, dintre mit și realitate.
În acest mic colț al Mării Negre se intersectează povestea vechii lumi și a celei noi, amintindu-ne că chiar și cele mai mici locuri pot avea o semnificație uriașă în istorie.
Sursa foto -Wikipedia
Mihai Răzvan ROTARU