Lucrările de reabilitare și punere în valoare a cetății Carsium din Hârșova au ajuns la jumătate, anunță președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu. Este vorba de o investiție mult așteptată, care va pune în valoare și mai mult orașul, consolidând evoluția sa în creștere pe linia dezvoltării turismului.
Implementarea acestui proiect, care include strategii de conservare, protecție, promovare și valorificare cultural-turistică, este esențială pentru a opri deteriorarea sitului și pentru a crește atractivitatea cultural-turistică a cetății Carsium.
Aceasta va stimula creșterea economică a comunității locale, transformând cetatea într-un punct de interes major în circuitul turistic al județului Constanța.
Cetatea se numără printre principalele atracții turistice din județul Constanța, fiind una dintre cele mai semnificative fortificații de-a lungul Dunării. De asemenea, situl arheologic este inclus pe lista preliminară UNESCO.
Consiliul Județean Constanța își propune să protejeze și să valorifice acest monument istoric de importanță națională, care se află de mult timp într-o stare de degradare avansată.
Singurul port pe Dunăre care a rezistat 1600 de ani.
Cetatea Carsium, construită de împăratul Vespasian în a doua parte a secolului I d.H. și consolidată și extinsă de Traian în 103 ca un castru roman, a fost ulterior reconstruită de bizantini. Ea a supraviețuit până în perioada medievală târzie, când a fost preluată de Mihai Viteazu în timpul conflictului cu turcii.
După era romano-bizantină, la Dunărea de Jos începe perioada cetății medievale Hârșova. În secolul al X-lea, cetatea a fost reconstruită de bizantini și apoi de genovezi. Între secolul al XV-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea, cetatea a fost sub controlul turcilor. Cronistul turc Evliya Çelebi menționează că localitatea a apărut în documentele otomane sub numele de Harisova.
În perioada secolelor XV-XIX, Hârșova a fost o cetate otomană, iar orașul a înflorit. Geamia Sultan Mahmud, un edificiu religios musulman, a fost construită în timpul domniei sultanului Mahmud al II-lea, în jurul anului 1812.
În 1651, Evliya Çelebi descria orașul ca având 1600 de case, geamii, băi publice, o piață și un zid de apărare pentru oraș și cetate, lung de 3000 de picioare, care se întindea de-a lungul Dunării.
Prin această zonă au trecut armatele lui Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș și Mihai Viteazul. Tratatul de pace de la Adrianopol din 1829 a obligat Imperiul Otoman să demoleze fortificațiile de pe malul Dunării, ceea ce a dus la distrugerea completă a cetății. În locul ei a apărut Hârșova – orașul modern.
Hârșova a fost singurul port pe Dunăre care a rezistat 1600 de ani.
Astăzi, din ruinele cetății, se mai pot vedea câteva ziduri impresionante. “Turnul comandantului”, cu o înălțime de peste 9 m; la Dunăre, un zid monumental, lung de aproximativ 40 m, marchează zona în care a funcționat Portul din antichitate până la distrugerea cetății, timp de 17-18 secole.
Foto: Facebook/Mihai Lupu