🔍 Cercetătorii români au găsit o metodă ingenioasă ca să afle cât de contaminați sunt peștii din Marea Neagră. Se folosesc de niște oase mici, ascunse în urechile peștilor, numite otoliți. Aceste „pietricele” stochează informații despre tot ce a trăit peștele – inclusiv dacă a fost expus la metale grele sau alți poluanți.
Otoliții, captatori de informații ale mediului acvatic.
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa deține o colecție unică în țară, formată din peste 2.000 de perechi de otoliți prelevați de la speciile de pești din Marea Neagră. Această colecție reprezintă o resursă valoroasă, esențială pentru studiul și gestionarea durabilă a resurselor piscicole din zonă.
🦠 Otolitii, cunoscuți și sub denumirea populară de „pietricelele din urechi”, sunt formațiuni de carbonat de calciu și alte săruri anorganice, care se dezvoltă în urechea internă a vertebratelor, inclusiv a peștilor. Aceste mici cristale joacă un rol important în echilibrul și percepția poziției peștilor în coloana de apă, dar și în detectarea sunetelor din mediul lor acvatic.
Cum ajută otoliții la studierea gradului de poluare din Marea Neagră
Deși aproape toate structurile osoase ale peștilor pot fi utilizate pentru a stabili vârsta acestora, otoliții și solzii sunt cei mai frecvent folosiți datorită ușurinței de procesare. Analizând inelele de creștere anuale de pe suprafața otoliților, cercetătorii pot determina vârsta exactă a peștilor. Aceste date sunt fundamentale pentru estimarea ratei de creștere, a mortalității și a productivității stocurilor piscicole, elemente esențiale în gestionarea resurselor marine.
📡Mai mult, otoliții nu doar că reflectă vârsta peștilor, dar înregistrează și informații valoroase despre condițiile de mediu. Structurile acestora sunt influențate de factorii fizici și chimici din apă, oferind astfel un „istoric” al condițiilor în care peștii s-au dezvoltat pe parcursul vieții lor. Aceste informații sunt cruciale pentru înțelegerea schimbărilor din mediul marin și pentru implementarea unor strategii eficiente de conservare a resurselor piscicole.
Utilizarea otoliților în protejarea resurselor piscicole
🐟 Un alt aspect important al acestei colecții este potențialul său în monitorizarea poluării marine. După cum explică oficialii INCDM ”Grigore Antipa”, „a durat 10 ani să strângem această colecție. Pe viitor, intenționăm să folosim otoliții ca marker al contaminării peștilor cu metale grele și alți poluanți”. Aceste cercetări vor contribui nu doar la protecția resurselor piscicole, dar și la evaluarea impactului poluării asupra biodiversității marine.
🔍 Informațiile obținute din analiza otoliților vor permite cercetătorilor să înțeleagă mai bine efectele poluării asupra vieții marine și să sprijine reglementările de protecție a mediului. Astfel, studiul acestor „pietricele” din urechile peștilor devine o unealtă importantă în protejarea ecosistemului marin și a viitorului resurselor piscicole din Marea Neagră.
INCDM ”Grigore Antipa” continuă să îmbogățească baza de date științifică, contribuind la dezvoltarea unor strategii de conservare eficiente și la protejarea biodiversității din Marea Neagră.
Pericolul consumului de pesti contaminați cu metale grele
🔴 Consumarea peștilor contaminați cu metale grele reprezintă un pericol semnificativ pentru sănătatea umană. Aceste substanțe toxice, cum ar fi mercurul și plumbul, se acumulează în organismul peștilor și pot ajunge în lanțul alimentar, afectând și oamenii care îi consumă. Metalele grele sunt periculoase deoarece nu se elimină ușor din corpul uman și pot provoca daune sistemului nervos, rinichilor și ficatului, afectând în mod special femeile însărcinate și copiii. De asemenea, expunerea pe termen lung la aceste toxine poate duce la tulburări ale sistemului imunitar și chiar la apariția unor tipuri de cancer.
Foto Facebook – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină ,,Grigore Antipa” INCDM