Ați auzit de moaștele din cetatea Adamclisi ascunse de comuniști? Probabil că nu, deși este o poveste adevărată foarte bună, din păcate insuficient promovată. Ei bine, o să v-o spun eu în rândurile ce urmează.
În 1971, arheologul Ion Barnea a descoperit o încăpere secretă, într-o bazilică creştină din cetatea Adamclisi. În această criptă, se cobora pe nişte trepte, care continuau cu un culoar de acces îngust.
În camera subterană, arheologii au descoperit mai multe oase, împrăştiate probabil de căutători de comori din vechime, care jefuiseră monumentul. În criptă a fost găsită și o inscripție în limba greacă, atât de deterioarată încât nu a putut fi descifrată.
Antropologii care le-au studiat, au ajuns la concluzia că oasele proveneau de la cinci bărbaţi cu vârste între 25 şi 30 de ani.
Acestora le fuseseră tăiate capetele și membrele (în criptă a mai fost găsit un singur craniu, el este menționat în documentele de cercetare, însă acesta a dispărut între timp).
Analiza oaselor și contextul arheologic (cripta se afla în colțul Bazilicii creștine „A”) i-au făcut pe oamenii de știință să concluzioneze că e vorba de rămășițele pământești a cinci martiri creștini de la sfârșitul secolului III – începutul secolului IV, probabil din timpul persecuțiilor religioase ordonate de Împăratul Dicolețian.
Nu se poate știi însă dacă acești creștini au fost înmormântați direct în cripta de la Adamclisi sau aduși din altă parte și depuși acolo.
În orice caz, o tradiție creștină care se păstrează până astăzi spune ca în altarul fiecărei biserici trebuie să fie depuse moaște de sfinți. În plus, în epocă se considera că aceste moaște protejează așezările umane de molime, războaie și calamități naturale.
Moaștele din cetatea Adamclisi ascunse de comuniști
Contextul politic al comunismului a făcut ca această descoperire să fie trecută sub tăcere. Antropologul dr. Nicolae Miriţoiu povestește că oasele au fost duse la București în saci de hârtie și după ce au fost studiate au fost depuse în cutii de carton, în depozitul Centrului de Cercetări Antropologice al Academiei Române.
Informații despre această descoperire au „scăpat” totuși într-un articol al lui Ion Barnea în 1971, în revista „Pontica“ din anul 1978, o publicație de specialitate la care publicul larg nu avea acces.
Antropologul Mirițoiu și-a amintit de aceste relicve atunci când a studiat piese similare, moaștele sfinților Epictet și Astion, descoperite în anul 2001 în cetatea romană Halmyris (Dunavăț, județul Tulcea).
Reprezentanții Arhiepiscopiei Tomisului au făcut demersuri pe lângă autorități și au preluat osemintele celor cinci martiri de la Adamclisi, pe care le-au dus mai întâi la Mănăstirea Dervent, apoi la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța, iar în prezent se păstrează în Mănăstirea Sfântul Filip, construită ulterior la un kilometru de cetatea Adamclisi.
