Tot mai mulți turiști sunt dispuși să facă o călătorie de 100 de kilometri sau chiar mai mult, pentru un prânz tihnit într-o gospodărie tradițională. Se întâmplă în Dobrogea, unde există deja peste 30 de Puncte Gastronomice Locale (PGL).
Am discutat cu reprezentanții celor mai reprezentative PGL-uri din Dobrogea (două din Tulcea şi două din Constanţa) pentru a încerca să înțelegem mai bine care sunt resorturile motivaționale care îi fac pe turişti să le viziteze în număr tot mai mare.
La Polovnik din 2 Mai, Casa Ilinca din Jurilovca, La Grisha din Ghindărești și Casa Filip din Sarichioi sunt PGL-urile care apar în acest articol. Fiecare dintre acestea își are propria poveste și a adus contribuții semnificative la promovarea bogăției culturale și culinare a acestei regiuni.
Alături de reprezentanții acestor centre culinare am explorat subiecte precum: durata șederii turiștilor, activitățile populare în zonă, evenimentele speciale organizate pentru atragerea vizitatorilor, gradul de fidelizare a clienților, implicarea în comunitatea locală și colaborările cu alte afaceri locale sau atracții turistice. De asemenea, am discutat și despre evoluția comportamentului turiștilor în viitor și strategiile pregătite pentru a rămâne relevanți și a satisface noile nevoi și tendințe ale acestora.
Punctele Gastronomice Locale (PGL) din zona Dobrogei reprezintă o incursiune în bucatele tradiționale, în ospitalitatea locală și în peisajul autentic al mediului rural. Cu radăcini adânci în comunitățile locale, aceste PGL-uri sunt o punte între tradiție și modernitate, oferind turiștilor șansa de a descoperi arome autentice și experiențe gastronomice unice.
Mulți dintre oaspeți nu vin doar pentru a servi masa, ci vizitează și diverse obiective turistice din zonă. Am împărțit materialul nostru jurnalistic în două părți. În prima parte am pus accentul pe mâncare și în cea de a doua pe activități recreative.
Casa Ilinca din Jurilovca: Bucate Dobrogene pe malul lacului Razelm
„Cetatea Enisala, Capul Dolosman, Gura Portiței, noul port din Jurilovca sunt doar câteva dintre atracțiile zonei. Se opreau la masă și turiști în tranzit spre Murighiol sau Mahmudia. În fiecare sâmbătă seara am organizat câte o cină la care am avut invitați nume mari din muzica românească: Paul Surugiu Fuego, Gheorghe Gheorghiu, Marina Voica, Ionuț Galani, Irina Loghin, Ducu Bertzi, Gabriel Dorobantu. Atmosfera a fost deosebită de fiecare dată.
De asemenea, am invitat și ansamblurile locale din Jurilovca: Juraveli și Reabinuska pentru a promova tradițiile locale. Am avut și un eveniment împreună cu Visit Jurilovca, în care producători și meșteșugari locali și-au prezentat produsele. Mulți turiști sunau pentru cazare, de fiecare dată le-am recomandat pensiunile din zonă, iar dacă doreau alte feluri de mâncare, le-am recomandat celelalte restaurante. Jurilovca devine o destinație din ce în ce mai cunoscută și iubită de turiști, nu numai în sezonul cald. Pentru noi, Jurilovca este a doua casă”, ne-a declarat Ana Maria Ivanof.
La Polovnik, 2 Mai: Aromele multietnice ale Dobrogei, din POLOVNIK în farfurie
„La noi turiștii stau în jur de 1,5-2 ore. Fiind zona de litoral, merg la plajă, practică sporturi nautice, scufundări, sailing, drumeții. Atracțiile turistice din zona noastră sunt: Marea Neagră, Pădurea Hagieni, lacul și peștera Limanu, Adamclisi, Canaraua fetii. Până acum nu am organizat evenimente sau activități speciale pentru a atrage turiștii, dar este o idee pe care în mod certa o vom explora în viitor.
Avem turiști care revin și care ne sunt alături din primul an. Aș putea spune că 90% dintre ei. Faptul că venim cu preparate proaspete și diferite în fiecare zi, faptul că avem preparate pentru vegani, vegetarieni, persoane cu alergii sau meniuri separate pentru copii, a făcut să devenim o alegere pentru mulți turiști, să ne prefere, să ne recomande și să revină în zonă. Avem turiști care vin special din alte stațiuni să mănânce la noi.
Multe ingrediente provin de la localnici. Articolele și recenziile de pe internet dau încredere turiștilor și descoperă sau redescoperă prin noi partea aceasta de litoral. Am colaborat cu Crama Măcin la o degustare de vinuri și pot spune că a fost un succes.
Turiștii vor un raport bun preț-calitate si datorită internetului și posibilităților rapide de călătorie experimentează gusturi noi pe care le vor oriunde și tot timpul și atunci trebuie să fim pe fază și să venim cu preparate noi tot timpul, dar cumva să le adaptam la clima, ingredientele și bucătăria locală.
Citim, ne informăm, călătorim să culegem rețete”, a precizat Marcela Stancu.
La Grisha, Ghindărești: Descoperind deliciile Dunării într-o casă lipovenească
„Noi rezervăm intervale de 3 ore pentru servirea mesei, deoarece dorim ca oaspeții să poată mânca în tihnă, relaxat. În timpul sezonului cald putem organiza plimbări cu barca pe Dunăre, și tot printre activitățile uzuale se află și vizitarea bisericilor starovere din Ghindărești sau o plimbare pe malul Dunării până la Vîsokii Kameni (piatra inalta). Pe lângă atracțiile din localitate (bisericile ortodoxe de rit vechi, Monumentul Crucii Starovere de la Vîsokii Kameni, plaja locală Peasocik), în vecinătate se află cetatea antică de la Capidava și singurul muzeu de artă din mediul rural din România, Muzeul Dinu și Sevasta Vintilă de la Topalu. În apropiere se află și Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, o deltă în miniatură unde se pot organiza excursii cu barca.
Pe lângă mesele obișnuite, periodic organizăm și diverse evenimente prin care să ne variem oferta: am avut degustări de vinuri de la crame dobrogene, prânzuri multietnice dobrogene la care am invitat și alte comunități etnice din zonă (turci, tătari) pentru a găti preparate specifice lor, serate muzicale cu artiști locali, am invitat un barman să ne pregătească cocktailuri personalizate cu siropuri făcute de noi în casă, am avut un ospăț de toamnă cu pastramă și tulburel etc. În general aceste evenimente merg foarte bine și lista de rezervări este plină. Mulți dintre cei care ne vizitează sunt încântați de experiența pe care noi o oferim și revin.
După primul an de activitate putem spune că aproximativ 50-60% dintre clienți au revenit și a doua oară. Avem și un grup de WhatsApp în care clienții pot opta să intre pentru a fi la curent cu activitățile și evenimentele noastre, deci încercăm să păstrăm o relație cât mai personală cu ei. Activitatea noastră presupune o colaborare destul de strânsă cu comunitatea locală: peștele îl procurăm de la pescarii locali, avem un colaborator din sat pentru plimbările cu barca pe Dunăre, iar pentru a susține a susține producția și artizanatul din sat am amenajat și un raft cu produse locale unde clienții pot testa și cumpăra produse precum săpunuri naturale, miere și produse apicole, gemuri, vinuri, articole vestimentare inspirate de portul tradițional lipovenesc, picturi, accesorii și alte produse de artizanat etc. Mai mult decât atât, atunci când cele două camere pentru cazare de care dispunem s-au dovedit a fi insuficiente, am pus oamenii în legătură cu localnici care i-au putut găzdui.
Comunitatea locală poate avea un rol important în atragerea turiștilor deoarece un punct de atracție pentru Ghindărești îl constituie chiar specificul etnic al localității, fiind o comunitatea de ruși-lipoveni, iar acest specific poate fi mai bine pus în valoare prin dezvoltarea unor activități precum ateliere meșteșugărești, pescuit sau trasee ghidate. Noi ne dorim să continuam colaborarea cu comunitatea locală și, împreună, să putem îmbunătăți oferta de servicii și activități pentru cei care ne vizitează (ateliere meșteșugărești, trasee ghidate prin zonă, pescuit alături de pescarii locali, gătit în aer liber, mai multe opțiuni de cazare etc.). Am colaborat cu o agenție de turism care organizează tururi în România pentru turiști străini, și astfel am avut ocazia să organizăm mese pentru grupuri de italieni, englezi sau austrieci.
Trendul indică o atenție din ce în ce mai mare către mediul rural, căutarea unor experiențe cât mai autentice, (re)descoperirea bucătăriei românești cu accent pe preparate cu specific local sau regional, precum și o atenție sporită dedicată sustenabilității și produselor locale. Astfel, noi considerăm că activitatea noastră răspunde prompt acestor cerințe și intenționăm să ne dezvoltăm în aceeași direcție. De exemplu, un proiect pentru anul următor este Cămara lui Grisha, o gamă de produse conservate din pește (zacuscă, marinată, pește afumat etc.), preparate în gospodăria proprie, care să permită oaspeților noștri să ia și pentru acasă din specialitățile pe care le gustă la noi”, ne-a transmis Matei Grisha.
Casa Filip, Sarichioi: Bucătărie lipovenească și tradiție dobrogeană
„Discutând acum despre cei care se cazează la noi, media de înnoptare este undeva aproape de 3, în ușoară scădere față de cea de anul trecut. Dar chiar și așa, tot e bine. De regulă, în prima zi turiștii vor să exploreze satul, să viziteze bisericile lipovenești, vechiul port pescaresc, să meargă la Enisala. A doua zi explorează delta sau se plimbă cu barca pe lac și pe canalele din proximitatea complexului lagunar. Iar în a treia zi se relaxează la Gura Portiței. Acesta ar fi tiparul general de program pentru un sejur de 4 zile (3 nopți) din plină vară. Sunt câteva lucruri pe care le încadrez de regulă în categoria ‘de neratat’ și le recomand astfel oaspeților noștri. În primul rând, un răsărit în vechiul port pescaresc din Sarichioi și un apus la Cetatea Enisala. Apoi, o plimbare cu lotca lipovenească purtată de vela pe lacul Razim, o superexperiență oferită de un fiu al satului. Aș mai adăuga aici și un jeepsafari într-o mașină de epocă la Enisala și în pădurea din apropiere. Iar aceste activități sunt efectiv pe raza comunei. De cele din delta nici nu mai menționez.
Nu aș putea spune că avem o astfel de orientare la Casa Filip, adică să facem ceva în mod special pentru a atrage turiști. Căutăm în schimb să ne facem treaba cât putem de bine, să fim serioși, profesioniști și ospitalieri. În rest, lăsăm ca lucrurile să curgă de la sine și, atât cât putem, încercăm să facem cinste turismului tulcean, deltaic, românesc.
Încă nu am închis complet sezonul și vom face o analiză detaliată pe cifre cel mai probabil la începutul anului viitor. Dar, ce vă pot spune acum e că avem o rată de retenție de aproape 20%, ceea ce e foarte mult într-o astfel de industrie. De exemplu, avem o familie din capitală care a fost la noi în cei 4 ani de activitate de 7 ori. Chiar și în acest an ne-au vizitat de două ori. Iar pentru noi, satisfacție mai mare a muncii noastre nu există ca atunci când vedem că cineva a revenit la căsuța noastră.
Am zis încă din primul an că ne propunem să dezvoltăm destinația într-un mod integrat și sustenabil. La Sarichioi nu există doar Casa Filip. Mai sunt și alte locații și am îndreptat mulți turiști către acestea, mai ales în sezon când eram complet ocupați. De asemenea, promovăm la rândul nostru taverna lui Gabi de pe malul lacului, plimbarea cu lotca oferită de Alex, excursiile de o zi cu barca organizate de Nea Timonea s.a. Dacă fiecare e profesionist în ceea ce face și oferă turistului o experiență frumoasă, atunci cu siguranță destinația are de câștigat și an de an vom vedea din ce în ce mai mulți turiști la Sarichioi. Potențialul turistic al satului, comunei, zonei e încă departe de a fi exploatat și mai e suficient loc de creștere.
Pachetul nostru acoperă deja baza unei experiențe turistice: cazarea și mâncarea. Activitățile de agrement, precum plimbările cu barca sau sesiunile de pescuit, sunt de regulă opționale. Însă broșura noastră include nu mai puțin de 10 astfel de activități, deci oaspeții noștri cu siguranță au cu ce să-și umple timpul. Mulți dintre cei care revin la noi o fac tocmai din acest motiv, că la prima vizită realizează că sunt atât de multe lucruri de făcut, încât a doua oară își alocă mai multe nopți de ședere.
Ținând cont de contextul socio-economic actual, e dificil de prezis ce ne va aștepta în sezonul următor. De o perspectivă și mai îndepărtată nici nu mai vorbesc. Atunci când toate războaiele din lume se vor încheia (încă mi se pare incredibil că vorbim de războaie în acest secol), atunci când toată situația geopolitică se va reașeza, atunci când nu vom mai traversa crize și recesiuni suprapuse, abia atunci vom putea gândi și aborda strategii pe termen mediu și lung. Cât timp nu există predictibilitate, în interiorul și exteriorul țării, gândirea nu poate fi decât de pe un an pe altul. Iar ca antreprenor nu ai încotro decât să te adaptezi”, ne-a transmis Alexandru Filip.