Rușii lipoveni din Jurilovca își amintesc cu nostalgie de pescuitul de chefal la garduri. Era în vremea în care laguna Razelm – Sinoe avea legătură naturală cu Marea Neagră și chefalul, un pește marin, intra primăvara în lagune să se hrănească.
Observând acest comportament al peștilor, oamenii din zonă au construit un sistem de garduri din pari de lemn, cu care blocau ieșirea chefalilor înapoi în mare, pentru a-i putea prinde.
Pescuitul de chefal la garduri: o tehnică tradițională ingenioasă
În perioada interbelică sunt menționate peste 30-40 de garduri în zona Jurilovca, construite din lemn de salcâm, cu împletitură de nuiele. Erau trei garduri mari (Gura Portiței, Periboina și un altul între Golovița și Sinoe) și mai multe garduri mici (care blocau câteva zeci de canale mici, săpate „la mână”, care legau lacul de Marea Neagră). Fiecare gard avea cotețe, o structură din lemn unde peștele era capturat.
Primăvara, pescarii deschideau gardurile pentru a permite chefalului să intre în lagune, iar pescarii urmăreau atent migrația chefalul, ca să știe când să închidă porțile. Bancurile de chefali rămâneau prizoniere în lagună. După ce chefalul se hrănea bine în aceste lacuri, unde avea hrană din abundență, devenea gras și gustos, iar toamna începea pescuitul propriu-zis.
Sezonul pescuitului începea după sărbătoarea Uspenia
Sezonul de pescuit începea în mod tradițional după Uspenia – Sfânta Maria la lipoveni – , pe 28 august (stil vechi). Era o sărbătoare pentru comunitate. Chefalul prins era de o calitate excepțională datorită hranei bogate din lagune. „Nu există pește mai bun decât chefalul care a crescut în aceste ape. Era gras, cu o aromă unică, iar carnea lui era foarte gustoasă”, își amintește Larion din Jurilovca, om care a prins acele vremuri.
Statisticile din perioada interbelică confirmă importanța pescuitului la chefal. Un document din 1907 emis de Primăria Jurilovca raportează capturi de peste 200 de tone de chefal într-un singur an. Acest pește era simbolul lagunelor. Toată lumea trăia de pe urma lui.
Schimbările aduse în timpul comunismului
Intervențiile umane din perioada comunistă au transformat dramatic complexul lagunar Razelm – Sinoe. În anii ’60, autoritățile au închis legăturile naturale dintre mare și lagune, pentru a stabiliza apa dulce și a susține agricultura. Decizia a avut un impact devastator asupra pescuitului la chefal.
„Închiderea Gurii Portiței a fost începutul sfârșitului pentru chefal. Peștele marin nu mai putea intra în lagune pentru a se hrăni și a se reproduce. Gardurile, odinioară pline de viață, au rămas goale”, explică Paul Condrat, antreprenor în turism, din Jurilovca.
În urma închiderii lagunelor, vreo 20 -30 de ani s-a prins mai mult pește de apă dulce. Însă în ultimii ani a apărut și reversul medaliei. Pescuitul este în declin pentru că nu mai există resursă piscicolă. Și printre cauzele scăderii resursei, specialiști menționează și închiderea Gurii Portiței.
Mihai Răzvan ROTARU